ORCEÁG, orceaguri, s. n. (Bot.; reg.) Arpagic. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORCEÁG s. v. arpagic, ceapă de sămânță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orceág s. n., pl. orceáguri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arpagíc m. ca plantă și n. fără pl. ca marfă (turc. arpağyk, dim d. arpa, orz; bg. arpağik). Un fel de ceapă mică sălbatică și cultivată (állium schoenóprasum). Alt fel de ceapă mică care se întrebuințează ca sămînță, din care se dezvoltă ceapa cea mare. – Și arbagic (Munt.) și (h)arpagică saŭ -cică (est). În Olt. orceag.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink