Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PLOP, plopi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori înalți, cu ramuri subțiri (îndreptate în sus), cu scoarța netedă, alb-cenușie și cu frunzele oval-lanceolate, argintii pe partea inferioară, cu pețiolul lung și flori crescute în amenți (Populus).Expr. Când va face plopul mere și răchita micșunele = niciodată. Mătușă (sau unchi, văr etc.) de plop = rudă îndepărtată. – Lat. *ploppus (= pop(u)lus).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLOP, plopi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori înalți, cu ramuri subțiri (îndreptate în sus) (Populus). Cînd va face plopul mere și răchita micșunele (= niciodată). ◊ Expr. Mătușă (sau unchi, văr etc.) de plop = rudă îndepărtată. ◊ Compuse: plop-alb = specie de plop cu scoarța netedă, albă-cenușie și cu frunzele argintii pe partea inferioară (Populus alba); plop-negru = specie de plop cu scoarța crăpată, de culoare închisă, al cărui lemn moale se întrebuințează în industrie și a cărui scoarță se folosește la tăbăcitul pieilor (Populus nigra); plop-tremurător (sau -de-munte) = specie de plop ale cărui frunze tremură la cea mai mică adiere a vîntului (Populus tremula).Lat. *ploppus (= pop(u)lus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PLOP s. (BOT.) 1. (Populus alba) plută. 2. (Populus nigra) (reg.) plopotaș, plută. 3. (Populus tremula) (reg.) plută. 4. (Populus canescens) (reg.) plută.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLOP s. v. plută.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plop (plópi), s. m. – Arbore înalt cu ramuri subțiri (îndreptate în sus). – Mr. plop, plup. Lat. pōpŭlus, prin intermediul unei var. pop. *plōppus (Diez, I, 323; Pușcariu 1341; Candrea-Dens., 1412; REW 6655), cf. alb. pljep (Philippide, II, 651), it. chioppo (Battisti, II, 907), cat. clop, sp. chopo, port. choupo (Garcia de Diego, RFE, IV, 205), cf. v. fr. peuplepeuplier.Der. plopiște, s. f. (pădure de plopi); plopar, s. m. (insectă, Saperda carcharias); plopiș, s. n. (pădure de plopi).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
plop s. m., pl. plopi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLOP ~i m. Arbore cu tulpina înaltă și dreaptă, cu ramuri subțiri verticale, cu frunze late, lungi, pețiolate și cu flori dispuse în amenți plecați, folosit în scopuri industriale. ◊ ~ alb varietate de plop având scoarță albicioasă și frunze argintii pe dos. ~ negru varietate de plop având coroană largă și scoarță negricioasă, adânc brăzdată. ~ piramidal v. PLUTĂ II. ~ tremurător varietate de plop a cărei frunză tremură la cea mai ușoară adiere de vânt. Când va face ~ul pere și răchita micșunele niciodată. Văr (sau mătușă, unchi) de ~ rudă îndepărtată. /<lat. ploppus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
plop alb s. m. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
plop de múnte s. m. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)