POLITONALÍSM s. n. Combinație simultană de elemente melodice care aparțin unor tonalități diferite; politonalitate. – Din fr. polytonalisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLITONALÍSM s.n. Politonalitate. [< politonal + -ism].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLITONALÍSM s. n. politonalitate. (< fr. polytonalisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLITONALÍSM s. v. politonalitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
politonalísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink