REFECTÓR s. n. v. refectoriu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REFECTÓR s.n. (Rar) Sală de mâncare, sufragerie comună într-o mănăstire, în internate et. [Var. refectoriu s.n. / < lat. refectorium, cf. fr. réfectoire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REFECTÓR s. v. trapeză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink