Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
REFLÉXIE, reflexii, s. f. 1. Fenomen de reîntoarcere parțială a luminii, a sunetului, a radiațiilor în mediul din care au venit atunci când întâlnesc o suprafață de separare a două medii; reflexie (2). 2. Reflecție (1). [Var.: reflexiúne s. f.] – Din fr. réflexion, lat. reflexio, -onis, germ. Reflexion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REFLÉXIE s.f. 1. Fenomen de răsfrângere a unei raze luminoase sau sonore atunci când aceasta întâlnește o suprafață lucioasă sau dură. 2. Reflecție (1). ♦ (Fil.; la Locke, Leibniz) Cunoaștere a proceselor care se petrec înăuntrul conștiinței; întoarcere a conștiinței asupra ei însăși. [Gen. -iei, var. reflexiune s.f. / cf. fr. réflexion, lat. reflectio, reflexio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REFLÉXIE s. f. răsfrângere a unui fascicul de radiații atunci când acesta întâlnește o suprafață lucioasă sau dură. (< fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REFLÉXIE s. 1. (FIZ.) întoarcere, răsfrângere, reflectare, repercutare. (~ unei unde.) 2. v. cugetare. 3. v. părere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
refléxie s. f. (sil. -fle-xi-e), art. refléxia (sil. -xi-a), g.-d. art. refléxiei; pl. refléxii, art. refléxiile (sil. -xi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REFLÉXIE ~i f. fiz. (despre unde, sunete, radiații etc.) Fenomen de revenire parțială în mediul inițial după contactul cu alt mediu. [G.-D. reflexiei; Sil. -xi-e] /<lat. reflexio, ~onis, fr. réflexion
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REFLÉXIE (‹ lat., fr., germ.) s. f. (FIZ.) Fenomen de reîntoarcere a undelor electromagnetice (inclusiv a luminii, a sunetului, a radiațiilor corpusculare etc.) în mediul din care au venit atunci când cad pe suprafața altui mediu. Datorită r. luminoase se pot vedea obiectele care nu emit lumină. ◊ R. totală = r. pe care o suferă radiațiile electromagnetice (inclusiv luminoase) care vin dintr-un mediu mai dens pe suprafața unui mediu mai puțin dens, sub un unghi de incidență superior unei unei anumite limite, caracteristică fiecărei perechi de medii; în cel de-al doilea mediu, deși este și el transparent, nu pătrunde nici o fracțiune a energiei radiațiilor electromagnetice (inclusiv luminoase).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)