REPÉNT, -Ă, repenți, -te, adj. (Despre tulpinile plantelor) Care stă culcat pe pământ (și din loc în loc dă naștere la rădăcini); târâtor. – Din lat. repens, -tis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REPÉNT, -Ă adj. (Despre plante și despre tulpinile lor) Care stă culcat la pământ și din loc în loc dă naștere la rădăcini; târâtor. [Pl. -nți, -nte. / < engl. repent, cf. lat. repens < repere – a se târî].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REPÉNT, -Ă adj. (despre tulpini) care se târăște pe pământ, dând naștere din loc în loc la rădăcini; târâtor. (< lat. repens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REPÉNT adj. (BOT.) târâtor. (Plante ~; tulpini ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
repént adj. m., pl. repénți; f. sg. repéntă, pl. repénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REPÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre plante) Care are tulpina întinsă pe pământ; cu tulpina culcată. /<lat. repens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink