RÂVNITÓR, -OÁRE, râvnitori, -oare, adj. Care tinde spre cineva sau spre ceva, care este plin de râvnă; însuflețit de o dorință, zelos. [Var.: (reg.) râmnitór, -oáre adj.] – Râvni + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RÂVNITÓR adj. v. activ, credincios, cucernic, cuvios, evlavios, gelos, harnic, invidios, muncitor, neobosit, neostenit, pios, pizmaș, pizmuitor, preacredincios, ranchiunos, religios, silitor, sârguincios, sârguitor, smerit, vrednic, zelos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÂVNITÓR adj., s. 1. adj. ahtiat, avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos. (~ de senzații tari.) 2. adj., s. amator, doritor, dornic, iubitor, pofticios, (pop.) poftitor, (reg.) poftăreț, poftos, pohtaci, (înv.) libovnie, râvnaci. (~ de petreceri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
râvnitór adj. m., pl. râvnitóri; f. sg. și pl. râvnitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÂVNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care răvnește; care este plin de râvnă; zelos. /a râvni + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink