TÁBES s. n. Boală cronică a sistemului nervos, de origine s********ă, care se manifestă prin lipsa de coordonare a mișcărilor (în timpul mersului), dureri viscerale vii, tulburări de sensibilitate etc. – Din fr. tabès, lat. tabes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură s********ă, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mișcărilor; ataxie locomotorie. /<fr. tabés, lat. tabes
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TÁBES s.n. (Med.) Boală nervoasă cronică (de natură s********ă) care atacă mai ales măduva spinării, cauzând pierderea progresivă a coordonării mișcării; ataxie locomotorie. [< fr. tabès, lat. tabes].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TÁBES s. n. boală nervoasă cronică (de natură s********ă) ce se manifestă prin tulburări de sensibilitate, de mers și prin dureri viscerale; ataxie locomotorie. (< fr. tabès, lat. tabes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TÁBES s. (MED.) (rar) ataxie locomotrice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tábes s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÁBES (‹ fr. {i}; {s} lat. tabes „sfârșeală, epuizare”) s. n. (MED.) Stadiu tardiv de neurosifilis caracterizat prin leziuni degenerative ale măduvii spinării, care se manifestă prin: tulburări ale sensibilității profunde, lipsă de coordonare a mișcărilor, puternice dureri viscerale, modificări pupilare, atrofie optică, tulburări trofice, sfincteriene etc.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink