TÂNDĂLITÚRĂ, tândălituri, s. f. Faptul de a tândăli; pierdere de vreme. – Tândăli + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÂNDĂLITÚRĂ s. v. migăleală, mocăială, mocoșeală, mocoșire, moșmondeală, ticăială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tândălitúră s. f., g.-d. art. tândălitúrii; pl. tândălitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink