TĂICULEÁN, tăiculeni, s. m. (Pop.) Tăiculiță. – Taică + suf. -ulean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂICULEÁN s. m. (Pop.) Tăiculiță. – Din taică + suf. -ulean.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
TĂICULEÁN s. v. tăicuță, tătic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tăiculeán s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink