VÂNTIȘÓR s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
vântișór s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VÂNTIȘÓR s. v. vânticel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vântișór s. n., pl. vântișoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink