vânturătór s. m., pl. vânturătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VÂNTURĂTÓR s. v. aventurier.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vânturătór s. m., pl. vânturătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
vânturătoáre (aventurieră) s. f., g.-d. art. vânturătoárei; pl. vânturătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink