Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ABLAȚIÚNE s.f. v. ablație.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
ABLAȚIÚNE, ablațiuni, s. f. 1. Transportare (prin acțiunea vântului, a apelor sau a ghețarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor. 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ, a unui membru al corpului omenesc, a unei tumori etc. 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță, devenind incandescent prin frecarea cu aerul. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. ablation, lat. ablatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABLAȚIÚNE s.f. 1. Operație chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parțial un organ, un țesut sau un membru bolnav. 2. (Geol.) Transportare (prin acțiunea apei, a vântului, a ghețarilor etc.) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. ♦ Reducere a masei unui ghețar prin topire, evaporare sau distrugere mecanică. 3. (Astr.) Fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., străbătând atmosfera, pierde din substanță datorită încălzirii sale până la incandescență. [Var. ablație s.f. / cf. fr. ablation, lat. ablatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ablațiúne s. f. 1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare. 2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor. ♦ reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii prin topire și evaporare. 3. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanță datorită încălzirii sale până la incandescență. (< fr. ablation, lat. ablatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABLAȚIÚNE, ablațiuni, s. f. 1. Transportarea (prin acțiunea vântului, apelor sau ghețarilor) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. 2. Amputarea unui organ sau membru al corpului omenesc. [Pr.: -ți-u-] – Fr. ablation (lat. lit. ablatio, -onis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABLAȚIÚNE s. (MED.) exereză, extirpare, scoatere. (~ apendicelui.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ablațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. ablațiúnii; pl. ablațiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ablațiune f. (lat. ablátio, -ónis, luare). Chir.Tăierea unei părțĭ bolnave a corpuluĭ. – Și -ație.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ABLAȚIÚNE ~i f. 1) Intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează un organ, un membru sau un țesut bolnav. 2) Îndepărtare (prin acțiunea apelor, a vântului etc.) a materialului rezultat în urma dezagregării solului, a rocilor. 3) Reducere a masei unui ghețar, prin topire sau evaporare. [G.-D. ablațiunii; Sil. -ți-u-] /<lat. ablatio, ~onis, fr. ablation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
abláție / ablațiúne (a-bla-ți-e / -ți-u-) s. f., art. ablațiá (-ți-a) / ablațiúnea, g.-d. art. abláției / ablațiúnii; pl. abláții / ablațiúni, art. abláțiile (-ți-i-) / ablațiúnile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române