Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
AUTODISTRÚGERE s. f. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat, după străbaterea unei anumite traiectorii, pentru a nu fi periculoase în cazul când nu și-au atins ținta. – Din auto1- + distrugere (după fr. autodestruction).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne