BĂRBÚNC s. n. 1. (Înv. și reg.) Numele unui dans (ostășesc) care în trecut, se executa cu prilejul recrutării; melodia după care se executa acest dans. 2. (Înv.) Înrolare în armată; recrutare. – Din germ. Werbung.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂRBÚNC s. n. 1. (Înv. și reg.) Numele unui dans (ostășesc) și melodia după care se execută. 2. (Înv.) Înrolare în armată, recrutare (în timpul căreia se executa dansul de mai sus). – Germ. Werbung.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂRBÚNC s. v. recrutare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bărbúnc s. m. – 1. (Trans.) Înrolare în armată, recrutare, prin organizare de baluri și oferire de băuturi. – 2. Dans popular. – Var. berbunc(ă), verbunc(ă), berbunță. Germ. Werbung „înrolare” (Borcea 177); întrodus în Trans., prin administrația austriacă (sec. XVIII).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bărbúnc s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bărbúnc V. verbunc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink