BAHÓRNIȚĂ, bahornițe, s. f. (Reg.) Baborniță. – Din scr. bahornica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BAHÓRNIȚĂ, bahornițe, s. f. Baborniță. – Sb. bahornica.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BAHÓRNIȚĂ s. v. baborniță, cotoroanță, hoașcă, zgripțuroaică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bahórniță (bahórnițe), s. f. – Baborniță, vrăjitoare. Sb. bachornica „vrăjitoare”. Folosit numai în Munt.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bahórniță s. f., g.-d. art. bahórniței; pl. bahórnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bahórniță f., pl. e (sîrb. báhornica, fărmăcătoare, d. bahoriti, a fărmăca). Munt. Vest. Babă de aspectu uneĭ fărmăcătoare, babă rea. În Munt. est, Mold. ba- și bă-borniță (după babă). V. cotoroanță, fărmăcătoare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink