BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
balbuțíe s. f., g.-d. art. balbuțíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink