Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
BANDERÓLĂ, banderole, s. f. 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate. ♦ Bandă de hârtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). – Din fr. banderole.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANDERÓLĂ s.f. 1. Steguleț (de lance, de catarg etc.). 2. Bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, unei cărți etc. ♦ Bandă de pânză care se poartă la braț ca semn de recunoaștere, pentru a arăta că cel care o poartă are anumite însărcinări etc. [< fr. banderole, it. banderuola].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANDERÓLĂ s. f. 1. steguleț (de lance, de catarg etc.) 2. bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, a unei cărți etc. 3. bandă de pânză care se poartă la braț ca semn al unei anumite însărcinări etc.; brasardă (1). (< fr. banderole, it. banderuola)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BANDERÓLĂ, banderole, s. f. 1. Fâșie de hârtie care se lipește în jurul unui pachet, al unei cărți etc. pentru a împiedica desfacerea lor frauduloasă. ♦ Fâșie de pânză care se trece în jurul brațului ca semn al unei anumite însărcinări. 2. Fâșie mică de stofă prinsă la vârful unui catarg, al unei lănci etc. – Fr. banderole.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BANDERÓLĂ s. brasardă. (Purta o ~ la mână.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
banderólă s. f., g.-d. art. banderólei; pl. banderóle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
banderólă f., pl. e (fr. banderole, it. banderuola, steguleț, dim. d. bandiera, bandieră). Panglicuță de hîrtie (la un pachet de ceaĭ, de tutun ș.a.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BANDERÓLĂ ~e f. 1) Bucată de hârtie cu care se înfășoară un ambalaj sau o carte (în scopul asigurării integrității acestora). 2) Bandă din pânză (purtând o inscripție), care se pune în jurul brațului ca semn al unei anumite însărcinări; brasardă. /<fr. banderole
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BANDEROLÁ vb. I. tr. A aplica o banderolă pe o carte, pe o cutie etc. [< fr. banderoler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANDEROLÁ vb. tr. a aplica o banderolă (2). (< fr. banderoler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
banderolá vb., ind. prez. 1 sg. banderoléz, 3 sg. și pl. banderoleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink