BÁRCĂ, bărci, s. f. Ambarcație de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – Din it. barca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÁRCĂ s.f. Ambarcație mică, fără punte, cu vâsle sau cu un motor. [Pl. bărci. / < it. barca, cf. fr. barque < lat. barca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BÁRCĂ s. f. ambarcație mică, fără punte, cu rame, vele sau cu motor. (< it. barca, fr. barque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BÁRCĂ, bărci, s. f. Ambarcație de dimensiuni mici cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – It. barca.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÁRCĂ s. luntre, (prin Ban.) schelă. (~ pescărească.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bárcă (bắrci), s. f. – Ambarcație mică. – Mr., megl. varcă, barcă. It.
barca, probabil pe cale orientală: cf. tc., bg. barka, ngr. μτάρκα și βάρkα, alb. barkë. Diez, I, 53 (urmat de Koerting 1232; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 275) a crezut în mod eronat că este vorba de păstrarea directă a lat. barca. Cuvîntul mr. din ngr. și direct din it. (Ruffini 328). Der. barcagiu, s. m. (luntraș); debarca, vb., pe baza fr. débarquer; îmbarca, vb., ca fr. embarquer; debarcader, s. n., ca fr. débarcadère; îmbarcațiune, s. f., din fr. embarcation.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bárcă s. f., g.-d. art. bărcii; pl. bărci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bárcă, f. pl. bărcĭ (fr. barque, it. barca, lat. barca, din bárica, vgr. bâris, din copticu bari, id.). Luntre (în special cu fundu ascuțit, care e forma cea maĭ obișnuită). – Pop. la Dunăre și la mare varcă (ngr. várka). V. dubă, lotcă, oraniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BÁRCĂ bărci f. Ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu vâsle, cu pânze sau cu motor, destinată transporturilor la distanțe mici; luntre. [G.-D. bărcii] /<it. barca
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink