Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
bégliță, béhliță și béldiță f., pl. e (cp. cu rus. bĭeglyĭ, răpede, fugitiv. V. belhiță). Est. Numele a doi peștĭ; unu lătăreț, verzui, lung pînă la 8 c.m. și trăitor pin bălțĭ (rhódeus amarus), altu ceva maĭ mare, albicĭos și trăitor pin apele de munte (alburnus bipunctatus), numit și albioară în sud.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)