Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
beneficíŭ n. (lat. beneficium, d. bene, bine, și fácere, a face). Cîștig, folos. Privilegiŭ: beneficiŭ de etate. Demnitate ecleziastică cu venit. Fief, moșie dată de senior vasaluluĭ credincĭos. Fig. Supt beneficiŭ de inventar, cu rezerva de a verifica.
Sursa: Dicționaru limbii românești