BEOȚIÁN, -Ă s.m. și f. Locuitor al Beoției antice. ♦ (Fig.) Ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (aluzie la reputația locuitorilor Beoției antice). [Pron. -ți-an, < fr. béotien].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BEOȚIÁN, -Ă adj., s. m. f. (om) ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale. (< fr. béotien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
beoțián s. m., adj. m. pl. beoțiéni; f. sg. beoțiánă, pl. beoțiéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink