BETEJEÁLĂ, betejeli, s. f. (Pop.) Infirmitate. [Var.: betegeálă s. f.] – Betegi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BETEJEÁLĂ, betejeli, s. f. Beteșug. [Var.: betegeálă s. f.] – Din beteji + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BETEJEÁLĂ s. v. afecțiune, boală, infirmitate, invaliditate, maladie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
betejeálă s. f., g.-d. art. betejélii; pl. betejéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink