Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
BEȘTELÍ, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BEȘTELÍ, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mustra pe cineva îndelung.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BEȘTELÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
beștelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beștelésc, imperf. 3 sg. beșteleá; conj. prez. 3 sg. și pl. beșteleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A BEȘTELÍ ~ésc tranz. fam. A trata cu vorbe ofensatoare; a batjocori; a dezonora. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A beșteli ≠ a făli, a lăuda
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)