BIOSFÉRĂ s. f. Totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă și în partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosphère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIOSFÉRĂ f. Înveliș al Pământului, în care se dezvoltă viața. [G.-D. biosferei; Sil. bi-o-] /<fr. biosphere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BIOSFÉRĂ s.f. Înveliș al Pământului în care se defășoară viața. [< fr. biosphère, cf. gr. bios – viață, sphaira – sferă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIOSFÉRĂ s. f. totalitatea plantelor și animalelor care trăiesc pe pământ, în aer și în apă. (< fr. biosphère)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIOSFÉRĂ s. f. Învelișul planetei noastre, în care se manifestă viața, cuprinzând hidrosfera, partea externă a litosferei și partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Fr. biosphère (<gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
biosféră (bi-os-fe- / -o-sfe-) s. f., g.-d. art. biosférei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
biosféră s. f. (sil. bi-o-; mf. -sfe-), g.-d. art. biosférei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIOSFÉRĂ (‹ fr. {i}) s. f. Înveliș discontinuu al Pământului format din totalitatea organismelor vii, împreună cu toate elementele necesare vieții. Limitele sale cuprind marginea superioară a atmosferei, litosfera și întreaga hidrosferă. Masa totală a b. este de c. 1015 t. Este unicul suprasistem al Pămîntului în care se produce substanță organică, prin procese specifice de transformare a energiei solare, apei și materiei anorganice.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink