Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s. f., adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale. 2. Adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din fr. bissecteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BISECTÓR, -OÁRE adj. Care împarte în două părți egale. ◊ Plan bisector = plan care împarte în două diedre egale un unghi diedru. [< fr. bissecteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BISECTÓR, -OÁRE I. adj. care împarte în două părți egale. ◊ plan bisector = plan care împarte un unghi diedru în două diedre egale. II. s. f. semidreaptă cu originea în vârful unui unghi, interioară lui și formând unghiuri congruente cu laturile acestuia. (< fr. bissecteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BISECTÓR, bisectoare, adj. n. (În expr.) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – După fr. bissecteur.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bisectór adj. n., s. f., bisectoáre, g.-d. art. bisectoárei; pl. n. și f. bisectoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bisectór, -oáre adj. (bi- și sector). Geom. Care taĭe drept în doŭă: plan bisectar, liniĭ bisectoare. – Fem. și -trice (după lat.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BISECTOÁRE ~ f. Dreaptă care trece prin vârful unui unghi și îl împarte în două părți egale. [Sil. -toa-re] /<fr. bissecteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BISECTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care împarte în două părți egale. ◊ Plan ~ plan care, traversând un diedru, îl împarte în două diedre egale. /<fr. bissecteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BISECTOÁRE s.f. (Geom.) Dreaptă care pornește din vârful unui unghi, pe care îl împarte în două părți egale. [< bisector, după fr. bissectrice].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BISECTOÁRE, bisectoare, s. f. Linie dreaptă dusă prin vârful unui unghi și care împarte unghiul în două părți egale. – Din bisector.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bisectoáre s. f., pl. bisectoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)