Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
BLANȘÍR, blanșiruri, s. n. Deșeu rezultat de la blanșiruire. – După germ. [Reste von] Blanchieren.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)