BLASTÉMĂ s.f. (Bot.) 1. Mugure din care se va regenera un organ oarecare. 2. Talul unui lichen. [< fr. blastème, cf. gr. blastema – mugure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BLASTÉMĂ s. f. 1. mugur din care se va regenera un organ. 2. talul unui lichen. 3. materie vie, (semi)lichidă, din care s-au dezvoltat celulele sau organele. (< fr. blastème)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
blastémă s. f., pl. blastéme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink