Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
BLESTEMĂȚÍE, blestemății, s. f. Purtare, faptă de om blestemat. ♦ Depravare. – Blestemat +suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)