Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
BREZĂTÚRĂ, brezături, s. f. (Rar) Pată albă pe fruntea vitelor. ♦ Pată pe pereții caselor formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Din breza + suf. -(ă)tură.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne