BULBUCEÁLĂ, bulbuceli, s. f. Faptul de a bulbuci; zgomot produs de apă, când face bulbuci (I 1). ♦ (Concr.) Mulțime de bulbuci (I 1). – Bulbuci + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BULBUCEÁLĂ, bulbuceli, s. f. Faptul de a bulbuci; zgomot produs de apă când face bulbuci. ♦ Mulțime de bulbuci.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bulbuceálă s. f., g.-d. art. bulbucélii; pl. bulbucéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink