BURCUȘOÁRĂ, burcușoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui burcă1. – Burcă + suf. – ușoară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURCUȘOÁRĂ, burcușoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui burcă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
burcușoáră s. f., g.-d. art. burcușoárei; pl. burcușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink