BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă; burtică. – Burtă + suf. -icică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURTICÍCĂ s. v. burtică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
burticícă s. f., g.-d. art. burticélei; pl. burticéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink