Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÚFNĂ s. v. bufniță, buhă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
búfnă s. f., g.-d. art. búfnei; pl. búfne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
búfnă V. bufniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BÚFNĂ ~e f. v. BUFNIȚĂ. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
búfniță ș ĭ (rar) búfnă f., pl. e (d. buhnă, buhă, buhnesc). Huhurez fără moțurĭ, o mare pasăre răpitoare nocturnă. Fig. Om cu ochiiĭ holbațĭ. Om tăcut și mizantrop. V. boaghe, bogză.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)