CĂTINÍȘ, cătinișuri, s. n. Desiș, mulțime de cătini. – Cătină + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂTINÍȘ, cătinișuri, s. n. Loc pe care crește multă cătină. – Din cătină + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cătiníș s. n., pl. cătiníșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CĂTINÍȘ ~uri n. Desiș de cătină. /cătină + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink