CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea. – Canapea + suf. -eluță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
canapelúță s. f., g.-d. art. canapelúței; pl. canapelúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink