CEASLÓV, ceasloave, s. n. Carte bisericească cuprinzând anumite rugăciuni și cântări pentru diferite ceasuri (4) ale zilei și care servea cândva și ca abecedar. [Var.: ceasoslóv s. n.] – Din sl. časoslovŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEASLÓV, ceasloave, s. n. Carte bisericească cuprinzând anumite rugăciuni și cântări și care servea cândva și ca abecedar. [Var.: ceasoslóv s. n.] – Slav (v. sl. časoslovŭ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CEASLÓV s. (BIS.) (înv.) orologhion. (~ul servea în trecut și ca abecedar.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ceaslóv (ceasloáve), s. n. – 1. Carte bisericească cuprinzînd anumite rugăciuni pentru diferite ceasuri ale zilei. – 2. Cărțoi, catastiv. Sl. časoslovŭ (Cihac, II, 47); cf., pentru sens orologhiu.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ceaslóv s. n., pl. ceasloáve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ceaslóv n., pl. oave (vsl. și rus. časoslóvŭ, d. časŭ, ceas, și slóvo, cuvînt). Breviariŭ, carte de rugăcĭunĭ pentru diferite ceasurĭ, numită astăzĭ și orar. Fig. Iron. Carte groasă și plicticoasă, chitan. V. orologiŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CEASLÓV ~oáve n. Carte care cuprinde rugăciuni și cântări religioase pentru diferite ceasuri ale zilei. /<sl. țasoslovu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink