Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: ches , cheș (adjectiv)   
CHES interj. (Turcism înv.) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului osânditului ◊ Expr. A face ches = A tăia (capul cuiva) – Din tc. kes „taie!”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHES interj. (Înv.) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului unui osândit. ◊ Expr. A face ches = a tăia (capete). – Tc. kes! „taie” (< kesmek).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ches interj. – (Înv.) Taie! Tc. kes, imperativ de la kesmet „a tăia” (Șeineanu, III, 38). – Der. chesăgiu (var. chisăgiu), s. m. (înv., măcelar; hoț, bandit), din tc. kesici; chisăgi (var. chesăgi), vb. (a tăia capul, a extermina); pisăgi, vb. (a pedepsi, a trînti apucînd de ceafă) prin contaminare cu pisa; chesmea, s. f. (pavea de piatră, înv.), tc. kesme „acțiunea de a tăia; piatră tăiată”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ches interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CHEȘ adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cheș (-șe), adj. – Pestriț, bălțat. Mag. kese (DAR). În Trans., rar.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)