Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cíclu n., pl. urĭ și e (vgr. kýklos, rudă cu lat. cĭrcus, cerc, inel). Period [!] după care aceleașĭ fenomene astronomice se reproduc în aceĭașĭ ordine: ciclu lunar, solar. Grup, șir, serie (de poeme epice cu acelașĭ subĭect, de conferențe [!], ș. a.): ciclu breton. – Ciclu lunar e de 10 anĭ, după care fazele luniĭ revin la aceleașĭ epocĭ. Se maĭ numește și număr de aur, fiind-că Atenieniĭ, entuziasmațĭ de această descoperire, datorită astronomuluĭ Metone (432 în ainte [!] de Hristos), însemnară cu litere de aur pe table de marmură proprietățile cicluluĭ lunar. – Ciclu solar e de 18 anĭ, după care anu începe cu aceleașĭ zile. Era creștinească începînd în al zecelea an al cicluluĭ, dacă vreĭ să afli număru cicluluĭ unuĭ an, adaugĭ 9 la anu de care e vorba și împarțĭ suma pin [!] 28.
Sursa: Dicționaru limbii românești