Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cincĭ num. (lat. quinque, pop. cinque, vgr. pénte, eolic pémpe, got. fimf, germ. fünf, vsl. pentĭ; it. cinque, pv. cinc, fr. cinq, sp. pg. cinco). Număr egal cu suma degetelor de la o mînă, patru plus unu. Al cincilea: anu 5 (al ereĭ), regimentu 5, pagina 5. Cincĭ-coade, căldărușă, o plantă; cincĭ-degete, o plantă rozacee tîrîtoare ([potentilla reptans]. V. scrîntitoare); cincĭ-foĭ, o plantă umbeliferă care crește pin [!] pădurile umbroase și umede și care are proprietățĭ astringente ([sanicula europaea]. V. sănicĭoară).
Sursa: Dicționaru limbii românești