CLOȚÁN, cloțane, s. n. (Înv.) (Vârf, colț de) stâncă. – Cf. colț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLOȚÁN, cloțani, s. m. (Reg.) Șobolan. – Din *cloț (< sb.klocati) + suf. -an.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CLOȚÁN s. v. guzgan, șobolan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cloțán s. n., pl. cloțáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cloțán m. (cp. cu chițcan). Ban. Olt. Trans. Chițcan, guzgan. V. clonțan.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink