Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
clorúră f., pl. ĭ (d. clor). Chim. Combinațiune de clor c´un corp simplu saŭ compus, dar nu cu oxigenu orĭ cu idrogenu [!]. Clorură de sodiŭ, sarea de bucătărie. Clorură de mercur, calomelu și sublimatu coroziv.
Sursa: Dicționaru limbii românești