COFETĂRÍE1, cofetării, s. f. Local în care se fac, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc.). – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COFETĂRÍE2 s. f. Meseria cofetarului. – Cofetar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cofetăríe (meserie, local) s. f., art. cofetăría, g.-d. art. cofetăríei; (localuri) pl. cofetăríi, art. cofetăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cofetăríe f. Prăvălia și meseria cofetaruluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COFETĂRÍE ~i f. Local în care se vând și se consumă dulciuri. [Art. cofetăria; G.-D. cofetăriei; Sil. -ri-e] /cofet[uri] + suf. [rie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink