Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CONVERTIZOR (‹ fr.) s. n. 1. Cuptor, cel mai adesea basculant sau rotativ, în care se efectuează operația de convertizare prin suflarea gazului oxidant la suprafața sau direct în masa metalului topit. ◊ C. Bessemer = convertizor basculant, în formă de pară cu căptușeală refractară acidă, în care se elaborează oțelul din fontă nefosforoasă. ◊ C. Thomas = convertizor de construcție asemănătoare cu c. Bessemer, dar cu căptușeală bazică pentru fontă fosforoasă. 2. Mașină sau dispozitiv care transformă parametrii sau valoarea unei mărimi. ◊ C. de frecvență = sursă de curent alternativ la care tensiunea de alimentare poate fi reglată după o lege de comandă, utilizată pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone. ◊ C. rotativ = mașină electrică sau grup de mașini care schimbă felul curentului electric, tensiunea electrică, frecvența curentului electric etc. ◊ C. de cuplu = dispozitiv hidromecanic montat între motor și mecanismul antrenat, pentru a realiza o multiplicare a cuplului la puterea transmisă constantă, folosit în instalații de foraj.
Sursa: Dicționar enciclopedic