COREPETÍȚIE, corepetiții, s. f. Repetiție făcută cu corepetitorul. – Din germ. Korrepetition.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COREPETÍȚIE s.f. Exersarea unui rol sau a unei partide de canto cu ajutorul corepetitorului. [Cf. germ. Korrepetition].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COREPETÍȚIE s. f. exersare a unui rol, a unei partide de canto cu ajutorul corepetitorului. (< germ. Korrepetition)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
corepetíție s. f. → repetiție
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink