CORVÉTĂ, corvete, s. f. 1. Navă de război de mic tonaj, ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune. 2. (Ieșit din uz) Corabie de război cu trei catarge, mai mică decât fregata și mai mare decât bricul. – Din fr. corvette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORVÉTĂ s.f. Navă de război de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și având mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. [Cf. fr. corvette, it. corvetta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORVÉTĂ s. f. navă de luptă de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și având mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. (< fr. corvette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
corvétă s. f., pl. corvéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corvétă f., pl. e (fr. corvette, d. lat. corbita, corabie de transport, d. corbis, corba, coș, paner; it. corvetta. V. corfă, coropcă). Veche corabie de războĭ, maĭ mică de cît fregata și maĭ mare de cît bricu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORVÉTĂ ~e f. 1) înv. Vas militar cu trei catarge, prevăzut cu artilerie ușoară, intermediar între fregată și bric. 2) Navă militară mică cu mare mobilitate, echipată cu armament special, folosită împotriva submarinelor sau în escortare. /<fr. corvette
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink