Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
crotón m. ca plantă și n. ca substanță (vgr. króton, krótonos, ricin). Un copăcel eŭforbiaceŭ numit și odogacĭ (croton eluteria și croton cascarilla). Scoarța luĭ se întrebuințează în med. contra diareilor vechĭ, a catarelor pulmonare ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești