Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CÂRPITÚRĂ, cârpituri, s. f. Reparație sumară sau prost executată; (conc.) petic. ♦ (Concr.) Obiect de îmbrăcăminte vechi, rupt (și peticit). – Cârpi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÂRPITÚRĂ s. cârpeală. (O ~ la pantofi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cârpitúră s. f., g.-d. art. cârpitúrii; pl. cârpitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CÂRPITÚRĂ ~i f. 1) v. CÂRPEALĂ. 2) Loc unde a fost pusă o cârpeală. /a cârpi + suf. ~tură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cîrpitúră f., pl. ĭ. Parte cîrpită: haĭna asta are treĭ cîrpiturĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)