Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cîntăréț, -eáță s., pl. f. ețe. Care știe să cînte din gură. Care are profesiunea de a cînta din gură. Dascal [!], acela care cîntă la strană în biserică. Fig. Poet, rapsod, bard. – Fem. și cantatrice.
Sursa: Dicționaru limbii românești