Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CĂCIULÍRE, căciuliri, s. f. Faptul de a se căciuli; căciuleală, ploconire. – V. căciuli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a